Palatul Parlamentului, Casa Poporului, cum este cunoscută de români, nu va mai fi administrată de RAPPS. Mai mult, Ilie Bolojan și-a exprimat dorința unei valorificări eficiente a spațiilor excedentare
Cel de-al doilea pachet de măsuri de austeritate prevede o mai bună colectare a veniturilor la buget și scăderea presiunii asupra bugetelor autorităților locale, inclusiv prin transmiterea în administrarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a unei părți din imobilul „Palatul Parlamentului”, cu următoarele obiective:
• Valorificarea eficientă a spațiilor excedentare aflate în prezent în administrarea RA-APPS, care nu deservesc direct activitățile acesteia.
• Asigurarea infrastructurii necesare pentru activitățile MDLPA, în special pentru desfășurarea activității, care implică echipe administrative numeroase și spații funcționale adecvate.
În prezent, imobilul „Palatul Parlamentului”, situat în municipiul București, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, face parte din domeniul public al statului și se află în prezent în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului.
O parte din acest imobil nu este utilizată la întreaga capacitate, se arată în nota de fundamentare a actului normativ, iar spațiile respective nu răspund în prezent unor nevoi administrative directe ale RA-APPS, fiind destinate unor activități de suport mai degrabă decât unor atribuții curente ale regiei.
Austeritatea lovește și în aparatul de stat
Proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative reducerea substanțială a cheltuielilor publice prin reducerea numărului de bugetari:
◦ 6.060 de posturi de consilieri personali, ceea ce va aduce o economie de 193,92 milioane lei pe ultimele 4 luni din 2025 și 581,76 milioane lei economie anuală.
◦ Reducerea cu 20% a posturilor din instituțiile prefectului.
Extinderea executării silite asupra:
◦ indemnizațiilor asistenților personali;
◦ venitului minim de incluziune (VMI) – începând cu 2026.
• Interconectarea sistemelor fiscale (PatrimVen, DGPCIV).
• Publicarea listelor cu debitorii persoane fizice și juridice → presiune publică pentru conformare.
• Autoritățile locale primesc atribuții decizionale asupra jocurilor de noroc → control adaptat comunității.
• Posibilitatea de a introduce taxe locale suplimentare pentru aceste activități.
• Drept de aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice.
• Înființarea Fondului de Regenerare Locală (până la 5% din veniturile locale).
Sursa: Realitatea Din PNL
