Agenția S&P Global Ratings anunță astăzi, vineri, 2 octombrie, ratingul României, o decizie de care depinde cât de scump se împrumută statul. Țara are acum ratingul BBB-, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții. O retrogradare ar muta România, în evaluarea S&P, în categoria speculativă, numită „junk”.
Decizia vine pe fondul blocajului politic privind instalarea unui nou guvern și al presiunilor asupra finanțelor publice. Reducerea deficitului bugetar și credibilitatea măsurilor de consolidare fiscală sunt elemente esențiale pentru menținerea ratingului.
Ce rating are România înaintea deciziei S&P
S&P Global Ratings a confirmat pe 15 mai 2026 calificativele BBB-/A-3 ale României și a păstrat perspectiva negativă. Agenția a indicat atunci data de 2 octombrie pentru următoarea evaluare programată.
Calificativul BBB- reprezintă cel mai scăzut nivel din categoria „investment grade”, adică recomandată investițiilor. Perspectiva negativă semnalează riscul unei retrogradări, dar nu înseamnă că aceasta a fost deja decisă.
S&P poate menține ratingul și perspectiva, poate modifica perspectiva sau poate schimba calificativul, în funcție de concluziile evaluării. Prin urmare, decizia așteptată astăzi nu presupune automat trecerea României în categoria „junk”.
Ce au decis Fitch și Moody’s
Celelalte două mari agenții de rating au menținut România la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. Fitch a reconfirmat pe 31 iulie 2026 ratingul BBB-, cu perspectivă negativă, iar Moody’s a păstrat pe 7 august calificativul Baa3, tot cu perspectivă negativă.
Baa3 este echivalentul calificativului BBB- în scala utilizată de Moody’s. Astfel, toate cele trei mari agenții mențin România la o singură treaptă de categoria speculativă.
O eventuală retrogradare din partea S&P ar modifica evaluarea acestei agenții, fără să schimbe automat calificativele acordate de Fitch și Moody’s. România ar continua să aibă ratinguri recomandate investițiilor din partea celorlalte două agenții, atât timp cât acestea își mențin evaluările.
Ce ar însemna o retrogradare la „junk”
Principalul risc al unei retrogradări este creșterea costurilor de finanțare. Dacă investitorii percep obligațiunile României ca fiind mai riscante, pot solicita randamente mai mari pentru a împrumuta statul. Acest lucru ar pune presiune pe buget, prin majorarea cheltuielilor cu dobânzile și a costurilor de refinanțare a datoriei publice.
O deteriorare a încrederii investitorilor poate afecta și fluxurile de capital. În evaluarea din mai, S&P a subliniat vulnerabilitatea României la schimbările de încredere, având în vedere necesarul ridicat de finanțare externă și deținerile importante de titluri de stat de către investitorii nerezidenți.
Amploarea efectelor unei eventuale retrogradări ar depinde însă și de evaluările celorlalte agenții. O decizie negativă a S&P nu ar echivala cu pierderea simultană a statutului recomandat investițiilor în toate cele trei clasificări.
De ce contează blocajul politic
Evaluarea are loc într-un moment în care dificultățile de formare a unui nou guvern complică adoptarea măsurilor necesare pentru reducerea deficitului. Potrivit unei analize Reuters publicate pe 1 octombrie, prelungirea impasului politic și creșterea datoriei publice intensifică presiunile asupra ratingului României.
S&P a avertizat deja că riscurile privind consolidarea finanțelor publice și reducerea dezechilibrelor externe rămân ridicate. Decizia agenției va arăta dacă aceste vulnerabilități justifică păstrarea calificativului actual sau o modificare a evaluării.
