Barna Tánczos, ministrul mediului din România, a declarat că nu există o relație directă cauză-efect între tăierile ilegale de păduri și apariția urșilor uneori chiar și în curțile școlilor din orașe, transmite Rador, care citează agenția maghiară MTI. Reamintim că apariția urșilor lângă așezările umane este o problemă acută în multe zone de munte, mai ales în județele Harghita și Brașov.
Barna Tánczos, ministrul mediului din România, a declarat că nu există o relație directă cauză-efect între tăierile ilegale de păduri și apariția urșilor uneori chiar și în curțile școlilor din orașe, transmite Rador, care citează agenția maghiară MTI. Reamintim că apariția urșilor lângă așezările umane este o problemă acută în multe zone de munte, mai ales în județele Harghita și Brașov.
Ministrul Mediului a acordat vineri un amplu interviu video pentru portalul Székelyhon.ro în care a declarat că este exagerată – și o manevră de campanie a predecesorului său – afirmația potrivit căreia în România sunt tăiați anual 20 de milioane de metri cubi de copaci, în mod ilegal.
În opinia sa, practica tăierilor ilegale este mult mai redusă cantitativ. Barna Tánczos a declarat că sistemul informatic Sumal 2, lansat în data de 1 februarie, a fost elaborat tocmai pentru a pune capăt exploatării ilegale a pădurilor. Sistemul informatic încearcă să împiedice introducerea lemnului tăiat în mod ilegal în circuitul comercial.
Ministrul a adăugat totodată că a cerut ajutorul ministrului Justiției pentru a forma specialiști în cadrul autorităților penale pentru depistarea infracțiunilor forestiere. “Vorbim despre o mafie a pădurilor, însă nu vedem niciun caz pe masa tribunalelor”, a declarat ministrul, adăugând că, dacă nu avem profesioniști care să depisteze cazurile de tăiere ilegală a pădurilor, orice efort de a ne proteja pădurile își va pierde credibilitatea.
Barna Tánczos și-a manifestat îndoielile și în privința afirmației că suprapopulația urșilor din România ar avea legătură numai cu tăierile ilegale. În opinia sa, este greșit să spunem că “ursul ajunge până în curtea școlii pentru că cineva taie lemne în vârful muntelui”. El consideră că marii prădători au apărut și în așezările umane, între altele, din cauza perturbării ordinii, liniștii și armoniei în păduri – pe lângă exploatarea forestieră, în urma practicării motociclismului de teren în păduri, culegerea supradimensionată a fructelor de pădure și alte activități omenești -, ceea ce este și în detrimentul animalelor sălbatice.
Ministrul a vorbit și despre decizia ”iresponsabilă” luată de Ministerul Mediului în 2016, când a eliminat posibilitatea intervenției omului în reglementarea populației de urși. De atunci, se permite doar îndepărtarea sau împușcarea urșilor care creează probleme în zonele cu populație umană, conform unei cote de intervenție. Barna Tánczos a reamintit că parlamentul a adoptat anul trecut o lege care cuprinde o cotă de prevenție și o cotă de intervenție. Ministerul trebuie să stabilească aceste cote până în data de 15 mai.
Barna Tánczos consideră că este nevoie de o nouă concepție în problema urșilor, iar ministerul se pregătește să introducă criterii pe baze științifice în gestionarea fondului cinegetic. Ministrul a promis că se va schimba și gestionarea pagubelor cauzate de animalele sălbatice. El a spus că Ministerul Mediului a neglijat de ani întregi compensarea pagubelor și nu a plătit nici daunele care se cuvin proprietarilor de păduri protejate. Barna Tánczos a promis că aceste datorii vor fi plătite și că problema despăgubirilor va avea prioritate în activitatea ministerului.
Ministrul a reamintit că Comisia Europeană a inițiat împotriva României procedura de infringement în numeroase domenii care intră în competența ministerului. Barna Tánczos și-a exprimat speranța că unele proceduri vor putea fi încheiate. În opinia sa, un pas important în gestionarea deșeurilor va însemna lansarea sistemului de răscumpărare a sticlelor de plastic, prevăzută pentru anul viitor.
