Avertismentul ministrului Muncii: „Aproape 6 miliarde de lei pentru Sănătate și Educație, maximul pe care România și-l permite”

Foto/Profimedia

Foto/Profimedia

Publicat24 aug. 2026, 10:01
Actualizat24 aug. 2026, 10:15
SursăRealitatea.Net

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, spune că România nu își permite să cheltuie mai mult de șase miliarde de lei pentru Sănătate și Educație, iar promisiunile partidelor pentru profesori și medici sunt „ipocrizie și vânare de vânt”.

Plafonul de 6 miliarde de lei pentru Sănătate și Educație în Legea salarizării 2026 reprezintă limita maximă pe care România o poate susține din punct de vedere bugetar, susține ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Oficialul avertizează că promisiunile privind creșteri salariale suplimentare riscă să aducă țara într-un deficit bugetar periculos și să declanșeze retrogradarea ratingului de țară.

Sănătatea și Educația primesc un plafon maxim de 6 miliarde de lei

Pachetul salarial alocat celor două sectoare esențiale este cel mai mare pe care statul îl poate acoperi în prezent. Ministrul interimar al Muncii a subliniat că s-au analizat toate opțiunile de eșalonare și etapizare împreună cu reprezentanții Comisiei Europene și Ministerul Finanțelor, însă resursele financiare sunt limitate.

Suma alocată de aproape 6 miliarde de lei este destinată exclusiv celor două familii ocupaționale (sănătate și educație), acoperind așteptările majore ale angajaților din aceste domenii.

Depășirea plafonului de 12 miliarde de lei amenință ratingul de țară

Creșterea cheltuielilor salariale peste posibilitățile reale ale bugetului ar pune în pericol angajamentele asumate de România pentru reducerea deficitului bugetar spre ținta de 3%.

Ministrul a avertizat că depășirea pragului de 12 miliarde de lei la nivelul întregului sistem bugetar ar atrage consecințe financiare severe:

  • Penalități mari: Impactul financiar negativ ar fi mai grav decât riscul pierderii fondurilor europene din PNRR.

  • Risc de retrogradare: Depășirea limitelor fiscale ar putea duce la retrogradarea calificativului României la categoria „junk” (nerecomandat investițiilor).

„Vânare de vânt” — Reacția Muncii la solicitările sindicatelor

În timp ce cele cinci mari confederații sindicale au cerut abandonarea proiectului actual și reluarea redactării noii legi de la zero, conducerea Ministerului Muncii consideră nerealiste promisiunile politice de majorare salarială:

„Orice promisiune pe care sindicatele o fac sau anumite partide o fac sindicatelor, că «lasă, venim noi și vă dăm mai mult», este vânare de vânt, este o ipocrizie pe care o să o vedem în perioada următoare dovedită.” — Dragoș Pîslaru

Susținere politică divizată pentru Legea Salarizării 2026

Proiectul noii legi a salarizării înregistrează păreri împărțite în rândul formațiunilor politice:

  • Două partide susțin proiectul: Acestea au acceptat responsabilitatea politică a reformei, dincolo de jalonul PNRR în valoare de 770 de milioane de euro.

  • Rezerve din partea PSD și UDMR: Ministerul Muncii a indicat că PSD și UDMR ezită din cauza eventualelor costuri electorale și a riscului de a-și antagoniza angajații din sectorul public.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea din UNPR și pe Google News

Mai multe știri din Politica Interna - nationala