Deputatul PSD Mihai Ghigiu susține că proiectul legii împotriva dezinformării trebuie îmbunătățit. Inițiativa a fost propusă de ministrul Apărării și Transporturilor, Radu Miruță, după atacul asupra unei ambulanțe din județul Cluj. Ghigiu consideră că România are nevoie de o asemenea lege, dar avertizează că forma actuală conține termeni neclari și nu stabilește cine va aplica măsurile. Deputatul propune formarea unui grup de lucru din care să facă parte parlamentari, specialiști și instituțiile care vor pune legea în aplicare.
Termeni neclari și instituții fără atribuții stabilite
„Proiectul domnului Miruță, din punctul meu de vedere, are foarte multe neajunsuri”, a declarat Mihai Ghigiu. Deputatul a oferit ca exemplu expresia „conținut malițios”, despre care spune că nu este explicată în proiect. „Eu nu știu ce înseamnă, nu se descrie nicăieri”, a afirmat acesta. Ghigiu susține că nu este clar nici ce instituții vor aplica legea, cine va lua deciziile și în ce termene.
Pentru îmbunătățirea proiectului, deputatul cere implicarea tuturor forțelor politice și a specialiștilor. La discuții ar trebui să participe și persoanele sau organizațiile interesate de combaterea dezinformării. „Dacă ne referim strict la partea legislativă, avem nevoie ca toate forțele politice, specialiștii și cei care sunt interesați de subiect să se așeze la masă și să lucrăm un proiect”, a declarat Ghigiu. El consideră că o nouă lege este necesară, dar spune că aceasta reprezintă doar o soluție pe termen scurt și mediu.
Educația, problema pe termen lung
Mihai Ghigiu susține că problema de fond este educația. Deputatul spune că partidele trebuie să discute despre pregătirea tinerilor și a părinților pentru a recunoaște informațiile false. „Este o discuție pe care ar trebui să o avem toate forțele politice: cum educăm tânăra generație și noile generații, dar și părinții lor, pentru a face față acestui fenomen”, a afirmat acesta. „Ceea ce am văzut la Cluj probabil este doar începutul impactului fake news-ului în societate”, a avertizat Ghigiu.
Deputatul afirmă că efectele dezinformării s-au văzut inclusiv în cazul anulării alegerilor. Întrebat de ce nu au fost luate până acum măsuri, Ghigiu a precizat că la nivelul Guvernului există un comitet care ar trebui să propună soluții pentru combaterea informațiilor false. În paralel, la Comisia de Învățământ se lucrează la un act normativ privind protejarea minorilor în mediul online, inclusiv în fața dezinformării. Potrivit parlamentarului, până acum au fost organizate patru dezbateri cu părinți și alte persoane interesate de subiect.
La Comisia de Educație a Senatului există opt proiecte care vizează informațiile false din mediul online, susține Mihai Ghigiu. Unele dintre acestea se referă la protejarea minorilor, iar celelalte privesc întreaga societate. „Cred că scopul principal ar trebui să fie să avem un proiect bun”, a declarat deputatul. El avertizează că simpla depunere rapidă a unei inițiative legislative nu rezolvă problema.
Ghigiu propune formarea unui grup de lucru care să analizeze toate variantele. Parlamentarii ar putea avea rolul principal în această structură. Din grup ar trebui să facă parte și reprezentanții instituțiilor care vor aplica viitoarea lege. „Un grup de lucru din parlamentari cred că poate să fie în prim-plan, însă avem nevoie și de instituțiile care ar urma să implementeze asta”, a explicat deputatul.
Atacul provocat de zvonul „ambulanței negre”
Proiectul legii împotriva dezinformării a revenit în discuție după incidentul produs în județul Cluj. O ambulanță a fost atacată cu pietre, bâte și topoare de mai multe persoane care credeau zvonul despre o așa-zisă „ambulanță neagră care fură copii”. În timpul agresiunii, un membru al echipajului a fost grav rănit. Informațiile false au fost amplificate prin distribuirea masivă pe TikTok a unor imagini și videoclipuri false, inclusiv materiale generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
