La momentul privatizării, pe timpul guvernului Năstase, Petrom avea 60.000 de angajați.
În anul 2020 mai lucrau doar 11.000 de oameni care au generat 302 milioane de euro din profitul total de 1,68 miliarde euro al grupului OMV.
În prezent, se discută trecerea acțiunilor Petrom din portofoliul austriecilor, la ruși sau la unguri. Pe piața „aurului negru” apar informații că urmează mișcări majore, OMV fiind interesată să renunțe la acțiunile pe care le deţine la compania românească.
Potrivit publicației austriece Kurier, se vorbește despre interesul companiilor Gazprom și MOL de a prelua pachetul majoritar, dar și statul român ar avea posibilitatea, prin Romgaz, să răscumpere ce a vândut guvernul Năstase.
Conform sursei citate, actualul şef al OMV pregăteşte o repoziţionare a companiei pe piaţă şi intenţionează să renunţe la investiţiile în petrol şi gaze, în favoarea produselor chimice. Decizia care stârnește emoții pe piața petrolului va fi oficială în octombrie.
„Există temerea că Gazprom-ul rus, partener apropiat al OMV, sau MOL-ul maghiar, ar putea primi acces pe uşa din spate la resursele ţării, aurul negru”, se mai arată în analiza publicată de Kurier.
Temerea se naște din situația politică a statului român cu Rusia lui Putin și Ungaria lui Viktor Orban. Cea mai bună variantă pentru România, conform sursei citate, este preluarea pachetului de acțiuni al OMV de către Romgaz. Kurier îl citează pe președintele AUR, George Simion, care susține că “ vânzarea Petrom către Gazprom ar fi o greșeală geopolitică majoră. Suntem în NATO și UE și nu dorim să devenim parte a imperiului rus”. „Întrebarea este dacă Romgaz poate şi duce această tranzacţie. ExxonMobil tocmai iese din Neptun, proiectul comun cu OMV de extragere a gazului în Marea Neagră. Romgaz achită cel puţin un miliard de euro pentru acţiunile Exxon, iar alte trei miliarde de euro vor trebui investite în următorii patru ani”, scriu austriecii., potrivit Adevărul.
Jurnalista austriacă Andrea Hodoschek susţine că participaţia deţinută de OMV în Petrom este una dintre „vacile de muls bani”.
„De mult timp, participaţia la Petrom e una dintre vacile de muls ale OMV. În anul Corona-2020, Petrom, care mai are doar 11.000 de angajaţi, a livrat 302 milioane EUR din profitul total al grupului OMV (…) de 1,68 miliarde euro“, explică jurnalista austriacă.
Un raport apărut recent confirmă faptul că OMV Petrom este pe plus. Compania și-a majorat profitul net cu 13% în prima jumătate a acestui an, la 980 milioane de lei, în pofida scăderii producţiei de ţiţei cu 8% şi a celei de gaze naturale cu 10%. Câștigul s-a bazat pe creșterea prețurilor.
Deși încasările sunt de succes, retragerea OMV este discutată de mai mult timp. Fostul președinte al OMV, Rainer Seele, a fost cel care a adus primul în discuție ieșirea companiei austriece din acționariatul Petrom. Închiderea combinatului Arpechim din Pitești a fost un prim pas în acest sens. El și-a bazat decizia pe faptul că noua etapă de dezvoltare a economiei mondiale este una a petrochimiei și nu una tradițională de petrol și gaze, iar noul CEO, Alfred Stern, vrea să continue pe aceeași linie.
Vestea nu a picat bine printre angajați, fiind vorba de o pierdere a OMV de peste un sfert din întreaga producţie de petrol şi gaze dintr-o lovitură.
De asemenea, decizia OMV a fost o lovitură și pentru statul român, care a privit de pe margine închiderea combinatului Arpechim și chiar distrugerea utilajelor de la Pitești.
Prin închiderea Arpechim, austriecii de la OMV au lăsat fără materie primă și combinatul Oltchim. În felul acesta, concurența austriacă de la Borealis, devenită parte a OMV de curând, și-a asigurat un culoar favorabil, distrugând o posibilă viitoare concurență, titrează publicația Sursa Zilei.
Atât Seele cât și Stern provin din compania de petrochimie Borealis, mai subliniază jurnaliștii, menționând că procurorii austrieci au început verificările cu privire la felul în care OMV a preluat pachetul majoritar al Borealis, dar mai ales prețul enorm plătit de OMV, care nu are justificare economică.
Valoarea de piață la zi a Petrom este estimată la 2,5 – 4 miliarde de euro, iar statul român deține 28% din acțiuni, în timp ce un procent de 21% este liber la tranzacționări.
