Oxidul de etilenă provoacă isterie în industria alimentară. Peste un milion de înghețate sunt retrase de pe piață din cauza contaminării cu pesticidul periculos, folosit de această dată, ca aditiv alimentar numit gumă de caruba. Mihai Ponea, director în ANSVSA, a declarat, la REALITATEA PLUS, că marile lanțuri de magazine se feresc de publicitatea negativă, nu de amenzile usturătoare.
Mihai Ponea, director general în ANSVSA a declarat, în emisiunea CULISELE STATULUI PARALEL, că amenzile nu au aproape niciun efect asupra marilor lanțuri de supermarketuri și că acestea sunt deranjate mai mult de apariția numelui magazinului în presă.
„Am dat amenzi de milioane de lei în zona de supermarket. Am avut o discuție cu un director al unui mare lanț de magazine, care mi-a spus că nu-l deranjează amenzile, ci să nu apară numele magazinului în presă. Acolo se utilizeaă acest compus chimic. Oxidul de etilenă în înghețată nu s-a gasit deloc. A fost sub limita de descoperire. El a fost depistat în arborele de carruba, tratat pentru sterilizare, sub 0,02%. Oxidul de etilenă e o substanță extrem de toxică, dar ca să nu existe niciun risc, aceste mari companii au dispus retragerea de pe piață a acelor loturi de înghețată. Avem 50 de alerte zilnic, iar dar dacă le-am face publice am panica oamenii.
Atunci când există un risc la un produs aflat la vânzare este obligația să fie afișat că resepctivul produs are probleme. Amenzile pe care le-am dat au depășit sute de mii de lei. Unele supermarketuri au refuzat să pună afiș de frică să nu fugă lumea”, a spus Ponea.
Directorul din ANSVSA a declarat că sunt primite sute de alerte în fiecare zi la agenție, iar dacă le-ar da publicității pe toate, lumea s-ar panica.
„Avem sute de alerte zilnic. De exemplu, azi am avut gogoși cu oxid de etilenă, carne cu salmonella, bomboane ce aveau în compoziție organisme modificate genetic. Avem zeci de alerte zlinic, avem 400 de oameni pe teren. Anul acesta construim o investiție, Instituul de Igienă și Sănătate Publica. Avem investiții pentru depistarea transporturilor de alimente care au în compoziție substanțe interzise.
Am avut și alerte pe care le-am trimis în UE. De exemplu, avem câteva zeci de tone de semințe de susan care aveu în oxid de etilenă. Există un schimb de informații între statele membre UE. Dacă azi inițiem o alertă, până mâine dimineață colegii europeni sunt informați. Când e nevoie, aducem colegi din țară unde sunt marile depozite de distribuție. La nivelul UE este o celulă de criză, iar la 24 de ore raportăm ce s-a distrus, ce a mai rămas, ce a ajuns la consumator, ce măsuri s-au luat.
În fiecare an avem legume și fructe cu risc ridicat de contaminare, iar în aceste cazuri rămâne TIR-ul în vamă până vin analizele, iar aici vorbim de un procent de cam 30%. Mai avem și varianta prin care obligăm operatorul economic să-și verifice produsele. Apa din Marea Neagră și rapanele nu au pesticide. Avem nevoie de oameni bine pregătiți, pentru că nu poți trimite un textilist în control la un magazin alimentar. O problemă este și dotarea ANSVSA, avem nevoie de echipamente de ultimă generație.
Orice operator economic are oblogația de pune în vânzare alimente sigure și să controleze alimentele.
Acele aparate care depistează pe loc pesticide reprezintă un fals. Mințim consumatorul. Acele aparate nu depistează nimic. Astfel de echipamente ajung la aproape un milion de euro. Avem și o linie limitată, un sistem informatic pe fraudă alimentară. De acolo ne ducem direct și confiscăm alimentele cu probleme”, a declarat Mihai Ponea.
