Curtea Constituțională a României a decis că principiul egalității între sexe este imperios necesar să fie implementat și în politică, motiv pentru care partidele au obligația de a nominaliza și candidați femei.
Judecătorul CCR Iulia Scântei afirmă, marţi seară, că principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi garantat prin Constituţie rămâne o obligaţie activă a tuturor partidelor politice care participă la alegerile locale, europene şi parlamentare cu liste proprii.
„A fost o şedinţă lungă de dezbateri azi la CCR, la finalul căreia am simţit că atunci când se doreşte, când crezi în principii şi ai argumente solide, se pot îndrepta lucrurile strâmbe care afectează viaţa oamenilor, se pot corecta legi nedrepte şi se pot apăra cele bune.
Aşadar, după o chibzuită judecată, Curtea Constituţională a decis:
Principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi garantat prin Constituţie rămâne o obligaţie activă a tuturor partidelor politice care participă la alegerile locale, europene şi parlamentare cu liste proprii de candidaţi”, a scris, marţi seară, pe Facebook, Iulia Scântei.
Aceasta afirmă că CCR a decis că este constituţională norma potrivit căreia listele de candidaţi întocmite de partide /alianţe politice pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor, cu excepţia listelor care conţin un singur candidat.
„Prin urmare, partidele nu pot propune liste de candidaţi exclusiv femei sau exclusiv bărbaţi, fiind necesară reprezentarea ambelor sexe pe o listă, chiar dacă nu toţi sunt pe locuri eligibile”, a mai explicat judecătorul constituţional.
Potrivit lui Scântei, această condiţie este stabilită în prezent, în toate legile care reglementează organizarea alegerilor locale, europarlamentare si a celor parlamentare pentru Camera Deputaţilor şi Senat.
„CCR a respins cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate formulată în anul 2020 de filiala unui partid politic care a invocat ca argumente că: filiala nu are membri femei, femeile nu sunt interesate de politică ori s-au retras de pe listă, că statul impune egalitatea cu forţa şi discriminează pozitiv bărbaţii, iar candidaţii bărbaţi sunt îngrădiţi în dreptul de a fi aleşi în consiliul local pe motiv că partidul nu are şi femei pe lista de candidaţi. Autorul excepţiei a uitat că principiul alegerii femeilor în consiliile comunale şi judeţene a fost recunoscut în România Mare prin Constituţia din 1923, iar în baza Legii pentru organizarea administrativă, din 3 august 1929, la alegerile municipale, comunale şi judeţene din anul 1930, peste o sută de femei au devenit consiliere în întreaga ţară, iar două femei au obţinut funcţia de primar în comunele Cobia-Dâmboviţa şi Negreşti. Personalităţi marcante pentru mişcarea de emancipare feminină precum Ella Negruzzi, Calypso Botez, Ortansa Satmary, Sarmiza Bilcescu-Alimăneştianu sau Maria Pillat au candidat pe listele partidelor de atunci”, a mai scris Iulia Scântei.
Potrivit acesteia, decizia CCR ”e o garanţie solidă că lupta atâtor generaţii de femei pentru egalitate electorală cu bărbaţii nu a fost în zadar, şi e în continuare, respectată la nivelul instanţei constituţionale”.
