Apetitul românilor pentru exercitarea dreptului la vot a scăzut continuu după Revoluție, ajungând în 2020, la alegerile parlamentare, la un minim istoric de 31,9%, după maximum de 86,2% înregistrat la parlamentarele din 1990. 2024 este un an atipic, cu patru runde de alegeri (chiar cinci, incluzând eventualul tur doi al prezidențialelor). Dat fiind faptul că nu preconizăm o schimbare radicală a comportamentului românilor la urne pe parcursul lui 2023, putem ușor anticipa absenteismul care pare de neevitat în fața atâtor chemări la urne.
Soluția simplă și firească ar fi ca Guvernul să organizeze simultan mai multe runde de alegeri. Liderii Coaliției analizează soluțiile constituționale pentru a face acest lucru, având în minte decizia CCR din 2012, de a declara neconstituțională comasarea alegerilor locale și parlamentare decisă la acea vreme de Guvernul Boc.
Oboseala electorală este un fenomen demonstrat. În România, cu atât mai mult am observat că în anii cu mai multe runde electorale o parte dintre alegători nu se mai prezintă și la alte runde, considerând că și-au făcut ”datoria de cetățean” prin exprimarea votului în acel an. De aici rezultă dezinteresul chiar și pentru un eventual tur decisiv.
Știm deja că decizia de a merge să votăm depinde de mulți factori care nu întotdeauna țin de oferta electorală: starea vremii, starea de spirit a alegătorului, aglomerarea programului personal din acea zi de duminică etc. Dacă la toate aceste obstacole se adaugă și faptul că a mai fost prezent deja la alte runde electorale, atunci este posibil ca efectul să fie unul negativ, cauzând absenteismul.
Privite în acest mod, alegerile din 2024 riscă să prezinte un interes scăzut, iar reprezentativitatea aleșilor ar putea fi foarte ușor contestată, iar orice tentativă de fraudă ar avea un impact major ca urmare a prezenței scăzute. Rămâne de văzut dacă Guvernul va ține cont de toate aceste realități și dacă vom avea soluția constituțională la timp pentru a fi aplicată anul viitor.
