Peste 7.000 de alegători români din străinătate s-au înregistrat pentru votul prin corespondenţă pe portalul www.votstrainatate.ro până marţi, la ora 12,00, iar pentru votul la secţie s-au înscris peste 2.000 de cetăţeni români din diaspora, informează Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES de AEP, “pentru alegerile parlamentare din acest an, până la data de 15 septembrie, ora 12,00, a fost depăşită borna de 7.000 (n.n. – 7.002) de înregistrări pe portalul www.votstrainatate.ro ale alegătorilor români din afara ţării care au optat pentru votul prin corespondenţă, cu aproape 1.000 mai multe decât în ziua precedentă, în timp ce pentru votul la secţia de votare s-au înscris 2.047 de cetăţeni români din diaspora”.

AEP reaminteşte că, potrivit legislaţiei în vigoare, înregistrarea ca alegător prin corespondenţă sau la o secţie de votare a demarat la data de 1 aprilie 2020 şi ar fi urmat să se încheie odată cu expirarea a 15 zile de la data începerii perioadei electorale, adică în data de 21 septembrie 2020.

De asemenea, o propunere legislativă aprobată de Parlament prevede prelungirea acestui termen cu 30 de zile, măsură care va intra în vigoare după promulgarea legii şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, atrage atenţia că mai multe ţări, inclusiv din Europa, nu vor permite românilor care trăiesc pe teritoriul lor să voteze fizic, ci doar prin corespondenţă.

“În condiţiile în care multe state – şi de la nivelul Uniunii Europene, dar şi din afara spaţiului european – vor interzice înfiinţarea de secţii de votare atât în afara misiunilor diplomatice, cât şi în interiorul acestora, le recomand tuturor românilor din diaspora să opteze pentru votul prin corespondenţă, ca modalitate sigură şi comodă de vot la distanţă, fără costuri şi fără riscuri, mai ales în contextul incertitudinii legate de evoluţia pandemiei de coronavirus”, a declarat preşedintele AEP, conform sursei citate.

AEP precizează că, pentru înregistrarea pe portalul www.votstrăinătate.ro, actul de identitate românesc utilizat trebuie să fie acceptat de legislaţia românească şi să fie valabil, numele şi prenumele trebuie să fie scrise întocmai ca în actul de identitate, iar scan-ul documentelor ataşate trebuie să fie complet şi vizibil integral, inclusiv fotografia şi data expirării actului de identitate.

Totodată, AEP menţionează că documentul de şedere în străinătate trebuie să fie prevăzut în lista din Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1627/2019 şi că este necesară transmiterea unuia dintre documentele care atestă şederea în străinătate, specific pentru fiecare ţară, conform Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1627/2019, care poate fi accesat la următorul link: https://www.mae.ro/sites/default/files/file/ordin_1627_din_2019_anexe.pdf, chiar dacă în paşaport este menţionată ţara de domiciliu sau reşedinţă.

Lista documentelor de identitate româneşti este: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar, mai arată AEP, menţionând că din categoria documentelor de identitate nu fac parte certificatul de naştere şi titlul de călătorie.

Toate informaţiile privind procedura de înscriere cu una dintre cele două opţiuni de vot sunt disponibile pe portalul www.votstrainatate.ro la următoarele linkuri: https://www.votstrainatate.ro/Mesaj/PrezentareVotCorespondentahttps://www.votstrainatate.ro/Mesaj/PrezentareVotSectie. Întrebări şi sesizări legate de procedura de preînregistrare şi înscriere pot fi transmise la adresa de e-mail [email protected], mai menţionează sursa citată. 

Articolul precedent100% TU DECIZI! Dumitrița Gliga vrea șefia județului Mureș. Tatăl condamnat, fiica pusă pe listă în locul lui
Articolul următorLupta anticorupție nu s-a oprit, a fost îngreunată de unele decizii ale CCR și modificarea legilor justiției